Facerea de bine este o calitate pe care o întâlnim deseori în jurul nostru. Oamenii promovează facerea de bine prin diverse forme și aleg să o înfăptuiască având în spate diverse motivații.

Însă despre ce fel de facere de bine vorbește Biblia?

• Facerea de bine trebuie să aibă în spate iubirea de Dumnezeu

Mulți oameni fac binele, ajută semenii, oferă din ce au, înființează organizații caritabile, dar foarte puțini dintre ei o fac din dragoste pentru Dumnezeu. Fie din pură moralitate, fie din credința că faptele bune duc în Rai, fie pentru că schimbă starea în bine, mii și mii de motive care sunt departe de ce ne cere Dumnezeu.

Moralitatea nu este totuna cu dragostea izvorâtă din Dumnezeu. Putem să avem milioane de intenții bune, dacă nu le facem în Numele Domnului nostru ele sunt în van.

„Și oricine vă va da de băut un pahar cu apă în Numele Meu, pentru că sunteţi ucenici ai lui Hristos, adevărat vă spun că nu-și va pierde răsplata.” Marcu 9:41

Un pahar de apă dacă îl oferim pentru Numele Domnului vom fi răsplătiți. Dumnezeu vrea să ne atenționeze că nu contează cât și ce oferim, ci contează motivația cu care o facem. Când suntem motivați de aparențe, de reclamă, atunci nu facem decât să ne alimentăm egoismul.

Dumnezeu preferă puțin, dar cu inimi sincere. Căci puținul oferit în numele dragostei Domnului face totul.

• Facerea de bine trebuie să provoace schimbări în lume

Când facem o faptă bună în primul rând o facem ca să ne schimbăm pe noi, renunțând la confortul și egoismul nostru de dragul aproapelui, apoi, cu intenția de atinge inima celuilalt.

Avându-L ca motivație pe Hristos și dragostea Lui, vom putea înmuia inima aproapelui nostru, vom deschide invitația către credincioșie. Cei din jur vor simți întotdeauna de ce alegem să facem binele și vor ști că nu noi, ci Dragostea lui Hristos a fost cea care ne-a împins să facem totul cu sinceritate.

• Facerea de bine nu trebuie dată uitării

„Şi să nu daţi uitării binefacerea şi dărnicia, căci lui Dumnezeu jertfe ca acestea Îi plac.” Evrei 13: 6

Întotdeauna Dumnezeu a pus preț pe iubirea celuilalt mai mult decât pe sine și Își dorește ca noi să îi urmăm poruncile și să jertfim din ce avem pentru cel de lângă noi. Nu trebuie să ne prefacem că am uitat de nevoile altora, că oricum avem nevoile noastre personale.

Ci trebuie să ne gândim că suntem răspunzători pentru sufletele altora, iar dacă ne uităm responsabilitatea, vom da socoteală.

• Facerea de bine nu trebuie să fie doar la ocazii speciale

„Să nu obosim în facerea binelui, căci, la vremea potrivită, vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală.”Galateni 6: 9

Dacă oferim de Crăciun sau de Paște că așa se poartă, asta nu înseamnă că ne spălăm pe mâni si am terminat pentru tot anul. Să nu uităm că a dărui nu se referă numai la bani sau la lucruri. A dărui înseamnă a jertfi din timpul nostru, din resursele noastre, din spațiul nostru pentru a da și altora.

Câți oare nu au nevoie de un timp doar să fie ascultați?

Câți oare nu tânjesc ca cineva să stea de vorbă cu ei?

Câți nu au nevoie de o încurajare, de o vorbă bună?

Mii și mii de suflete sunt abandonate în labirintul depresiei, frustrărilor, necazurilor. Pentru aceste suflete suntem chemați să dăruim din ce avem noi mai bun, nu pentru că așa trebuie, ci pentru că așa ne îndeamnă dragostea lui Hristos.

Tu pentru cine dăruiești ceva din tine?

• Dacă v-a încurajat acest articol, puteți citi și articolul Bunătatea.
• Pentru mai multe detalii, puteți accesa pagina noastră de Facebook.