Nu eu! Dumnezeu.

Nu eu! Dumnezeu îi va răspunde favorabil lui Faraon. – Geneza 41:16

 

Nu eu! Dumnezeu a mers înaintea mea și a îndurat durerea provocată de încercări. Eu credeam atunci că sunt devastat de suferință și că nu voi putea înainta. Dar mi-am amintit că El a purtat cea mai mare povară din durerea mea. Eu am simțit doar puțin, asta pentru că El m-a acoperit cu îndurarea Lui.

Nu eu! Dumnezeu a luptat pentru mine ca să pot fi liber. Dacă astăzi duc lupte, trebuie să înțeleg că El luptă în fiecare zi pentru biruința mea. Nu mă lasă singur, merge înaintea mea și duce greul cel mai greu. Pe mine mă lasă să simt doar puțin din luptă, ca să învăț să fiu un războinic, nu un dezertor.

Nu eu! Dumnezeu mi-a șters lacrimile și m-a încurajat când m-am simțit singur. Mi-a alinat durerea și mi-a redat încrederea că El îmi este alături în orice clipă. Dacă am plâns, a fost ca să realizez că cei ce seamană cu lacrimi, vor secera cu strigăte de bucurie.

Nu eu! Nimeni altcineva! Doar Dumnezeu a crezut în mine și nu m-a abandonat, în ciuda eșecurilor mele. Când am căzut, a fost ca să învăț că cel care cade poate căpăta puterea să se ridice și să continue alergarea.

În tot acest timp, Dumnezeu a fost alături și m-a purtat ca să nu mă frâng. Și totuși dacă m-am frânt puțin, a fost ca să devin cea mai bună variantă a mea. Să nu rămân la același stadiu, ci să cresc în mine veșnicia.

El a îngăduit adesea să simt puțin din tot amarul, ca să înțeleg că El a simțit din plin zdrobirea.